Salut,

Moni Calin aici, cu povești Din alt unghi despre oameni si schimbare.

Eram la începutul unui proces de change strategy cu o clientă nouă și am sesizat o rezistență din partea ei. Și un pic de iritare. Ca un fel de „Ok, eu am venit, acum tu rezolvă-mă, do your magic, că dacă știam să fac singură, făceam până acum”.

Ar fi fain să meargă așa magic, dar nu merge… Și până una-alta, nu știu dacă chiar asta a vrut să zică, e doar o presupunere momentan, a mea. Deci hai să vedem.

Dialogul real a fost mult mai lung, cu întrebări deschise și nu așa directe, dar acum pun aici varianta simplificată, pornind de la concluziile care au reieșit, ca să nu mă lungesc prea mult.

 – Sunt curioasă dacă e ceva ce ai vrea sau crezi că te-ar ajuta să schimbi la tine? o întreb eu.

 – Nu, mersi! îmi răspunde rapid.

Și la mine în cap se aprinde la fel de repede încă un beculeț: „Hmm, oare ce protejează acolo?”

 – Dar vrei să scapi de problema asta de care zici?

 – Da, asta vreau!

 – Păi uite, schimbând la tine niște lucruri, șanse mari sunt să se rezolve implicit și problema, de la mine se văd legate.

Și răspunsul ei mie mi-a transmis foarte multe informații esențiale despre drumul pe care urma să-l parcurgem împreună. Mi-a zis așa:

 – Eu nu cred că oamenii se pot schimba așa ușor după ce atâția ani au fost într-un anumit fel… și oricum eu nu vreau să mă schimb, sunt bine așa cum sunt, doar vreau sa scap de problema asta.

 – Mhm. Bine, hai să lucrăm la problemă atunci, i-am zis.

Și am lucrat pe asta câteva ședințe, vreo 12, am făcut zoom in, zoom out, am mai suflat din ceața, am desenat scheme, am găsit împreună opțiuni noi, resurse ascunse și un capăt de care să apuce, începea să se rezolve. Era ceva despre muncă. De fapt, era ceva despre ea în context de muncă. Pentru că ea știe cel mai bine ce contează cu adevărat pentru ea și ce sens are când alege să răspundă într-un anumit fel, ce își dă voie și ce nu, care e miza de fapt, ce e prea mult și ce e prea puțin adresat în viața ei, care e limita până la care e ok pentru ea, ce funcționează pentru ea și ce nu.

Am întrebat-o pe final de proces:

 – Și tu cum ești? La fel ca la începutul ședințelor sau crezi că s-a schimbat ceva și la tine între timp?

Zâmbește lung 🙂 Din mimică îmi spune că a realizat și ea asta.

 – Simt că m-am schimbat și eu din unele puncte de vedere. Nu credeam că… De fapt cred că îmi era teamă și să mă gândesc la asta. Dar e bine, mă simt mai.. eu acum.

Nici eu nu cred în schimbări miraculoase peste noapte, dar cred că avem puterea de a ne schimba viața în mai bine, fie că începem cu noi, sau terminăm cu noi. O schimbare este durabilă sau sustenabilă în timp doar dacă te implică și pe tine, dacă simți o schimbare și în tine.

Este ca diferența dintre a te antrena pentru a alerga la maratoane și a te antrena pentru a fi alergător de maratoane sau pentru a fi sportiv, as a way of living – în prima varianta este posibil să îți iasă primul maraton, dar e discutabil dacă îți mai iese și al doilea sau al treilea, însă oamenii care se definesc ca sportivi, sigur își fac zilnic mișcarea și fac asta pe termen lung.

Știu că e posibil să nu-ți placă ce o să zic acum: și asta putem alege, ce fel de om vreau să fiu, oricât de clișeic sau scary sună. Asta nu înseamnă că e și ușor neapărat să fii genul de om sportiv sau om relaxat sau om asertiv sau om curajos și tot așa, zic doar că se poate, dacă are sens pentru tine și îți asumi alegerea.

Procesele de creștere și învățare, fie că sunt de coaching sau terapie sau de orice fel, pot fi inconfortabile uneori, știu pentru că am simțit și eu asta pe propria piele. Și totuși, în astfel de momente știi cel mai sigur că ai fost sincer cu tine și ai pus degetul fix acolo unde doare, iar orice conștientizare sau schimbare pe acel subiect va avea un impact major în procesul tău.

      Viața are reguli?

      Are,

Dacă vrei să crezi în povești, asta e altceva.

Pastele însă nu fierb fără apă.

Indiferent cât le amesteci.

Scopul omului este fericirea.

Fericirea vine dinăuntru.

Când o împarți, o înmulțești.

Este o binecuvântare să te bucuri de bucuria altuia.

Cel mai important este să investești în tine.

Dacă ai carafa goală, nu poți face cinste.

Indiferent cât de mult îți dorești.

Orice vrei să crești înmulțește.

Orice nu îți place altoiește.

Tu ești grădinarul. Nu-i asculta pe ceilalți.

Profitorul nu se va bucura.

Una este reușita și alta este fericirea.

Împarte.

Poți avea toate palatele lumii,

Dacă înăuntru ești sărac,

Nu-ți servesc la nimic.

Pe tine însuți nu poți să te prostești.

Pe ceilalți, poate.

Nu te poți ascunde de tine însuți.

Împreună, tu cu tine vă treziți și adormiți.

***

Rădăcinile tale sunt credința ta.

Tu alegi în ce să crezi.

În Dumnezeu, în Hristos, în Mahomed, în Buddha, în tine.

Crede în ceva.

Altfel, primul vânt mai puternic te va dezrădăcina.

Ce crezi tu nu e lege.

Dar pentru tine este.

Asta e problema.

Schimbă-ți regulile.

Până la urmă, Pământul se mișcă.

Mișcarea înseamnă viață.

Mergi, aleargă, înoată, dansează.

Orice îți place.

Doar miscă-te.

Fără mișcare nu există viață.

***

Ești povestea pe care o spui.

Schimb-o și ți se va schimba viața.

Dacă nu îți place viața pe care o trăiești, schimbă povestea.

Tu ai hârtia. Tu ai și creionul.

Tu îți hotărăști soarta.

Același vânt bate pentru toți.

Important este încotro îți îndrepți pânzele.

Așază-le corect.

Acum, nu mâine.

                                   – Fiecare zi este un dar – Stefanos Xenakis.

Să-ți fie de folos, după cum ai nevoie.

Pe mine mă găsești la butoanele de mai jos, dacă simți că a venit timpul să faci o schimbare și ți-ar prinde bine o mână de ajutor, dă-mi un semn.

Îți mulțumesc că ai ajuns cu mine până aici. Feel free to share dacă crezi că poate fi de folos și altor oameni.

Următoarele episoade vin prioritar prin newsletterul Din alt unghi, la care te poți înscrie pe site-ul www.monica-calin.ro, dacă are sens pentru tine să ținem aproape pe subiecte din zona asta de schimbare și echilibristică pe sârmele vieții.

Mersi! 🙂